Olanda:

Acest articol se referă la . Pentru regiunea istorică vedeţi Ţările de Jos.

Nederland
Ţara de Jos


Drapel	Stemă

Deviză: Je Maintiendrai (franceză: Voi Menţine)

Imn naţional: Wilhelmus van Nassouwe

Capitală Amsterdam¹

Oraş principal Amsterdam

Limba oficială neerlandeză (+ frizonă în Frizia)

Sistem politic

Monarhie constituţională

- Monarh Beatrix a Olandei

- Prim-ministru Jan Peter Balkenende

Independenţă Războiul de 80 de ani
1579 (declarată)
1648 (recunoscută)

Suprafaţă

- Total 41.526 km² km² (Locul 131)

- Apa (%) 18,41%

Populaţie

- {{{an}}} 16.135.992 loc. (Locul 59)

- Densitate 321/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $$476,912 miliarde (Locul 18º)

- Per capita $$29,412

Monedă

Euro (EUR)

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC+1

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet .nl, .eu²

Prefix telefonic +31

¹ Amsterdam este capitala ţării conform constituţiei. Haga este sediul guvernului.

² Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Ţările de Jos fac parte.

Ţările de Jos mai sunt cunoscute şi sub numele colocvial de Olanda, denumire care acoperă însă doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Locuitorii Ţărilor de Jos sunt numiţi în engleză dutch, nume derivat de la deutsch, adică "germani". Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate, limba vorbită ca dialect în nordul Germaniei.

Un sfert din teritoriul Ţărilor de Jos se află sub nivelul mării cu altitudine medie, statul având cea mai joasă altitudine din lume. De asemenea este una dintre ţările cele mai dens populate din lume. Este cunoscută pentru digurile, morile şi lalelele sale, dar şi pentru toleranţa sa pe plan social. Este membră NATO şi UE. Pe teritoriul său se află sediul Curţii Penale Internaţionale

Capitala Ţărilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. La Haga (neerlandeză Den Haag, sau oficial ’s-Gravenhage) se află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.

Istorie

Sub Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 Provincii ale Ţărilor de Jos, care includeau şi Belgia actuală. După ce şi-a obţinut independenţa faţă de Spania în 1648, Olanda a devenit o mare putere maritimă şi economică în secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda şi-a creat colonii şi dependenţe în lume este cunoscută ca şi secolul de aur.

După ce a fost integrată în Imperiul Francez de Napoleon, a fost creat un regat olandez împreună cu Belgia şi Luxemburg în 1815. Belgienii au devenit independenţi începând cu 1830 ca şi luxemburghezii.

Politică

După 1980, Olanda este reprezenată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.

Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).

Economie

Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din populaţia activă.

Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost înlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele şi bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002.

Geografie